Frauda masivă din domeniul îngrijirilor la domiciliu nu i-a luat prin surprindere pe reprezentanţii pacienţilor şi pe specialiştii din sistem. În ciuda faptul că dosarul electronic dar mai ales cardul de sănătate ar fi trebuit să oprească furturile din sistem, acest lucru nu s-a întâmplat. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ UPDATE Şeful CNAS, Marian Burcea, şi alte 13 persoane, reţinute d… Dovadă că, la mai bine de trei ani de când a devenit obligatoriu, 80% din bugetul destinat îngrijirilor la domiciliu a fost fraudat, susţin procurorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie, care au arătat că, de fapt, caracatiţa merge până la vârful sistemulului, respectiv la preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), medicul Marian Burcea, revocat vineri din funcţie de premierul Mihai Tudose şi reţinut pentru 24 de ore pentru acuzaţii extrem de grave precum constituire de grup infracţional şi trafic de influenţă. Concret, 10 milioane de euro este nivelul fraudei descoperite de procurorii anticorupţie, care au descins joi la 50 de adrese şi care au ridicat 14 persoane cu funcţii de conducere atât din CNAS cât şi de la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, instituţie care a schimbat chiar în anul 2016 regulile prin care un pacient putea beneficia de îngrijiri la domiciliu. Investigaţia procurorilor, făcută pe două paliere, este ca o gură de oxigen pentru pacienţi care, spun reprezentanţii lor, au fost refuzaţi în repetate rânduri, pe motiv că fondurile s-au epuizat. Problemele există de mulţi ani De pierdut au avut nimeni alţii decât pacienţii, a căror stare de sănătate s-a înrăutăţit. Unii au ajuns chiar şi la deces. Dar probleme în domeniul îngrijirilor la domiciliu nu există de un an, doi, spune Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC), ci de ani buni, iar bolnavii cronic şi-au exprimat de nenumărate ori nemulţumirile legate de lipsa serviciilor or de refuzul dosarului de către autorităţile competente. „Nu ştiam că se petrec astfel de lucruri la un asemenea nivel. Sunt diverse patologii unde ba nu erau destul oameni care să ofere aceste îngrijiri la domiciliu, ba se refuzau dosare pe motiv că erau incomplete. Erau şi voci care spuneau că pentru îngrijirile la domiciliu se dau bani iar pacienţii nu beneficiau, în realitate, de acele servicii, dar dovezi nu au existat niciodată. Se pare că totul era un conglomerat la cel mai înalt nivel. Se fură la nivel central, nu la nivel de medic sau pacient, iar acest lucru s-a demonstrat din nou, odată cu acest dosar”, a explicat, pentru „Adevărul”, Radu Gănescu. „Furturile vor merge înainte” Potrivit acestuia, cardul de sănătate şi dosarul electric, în ciuda faptului că au fost costisitoare, nu sunt eficiente la ora actuală. Altfel, arată reprezentantul pacienţilor, furturile ar fi fost împiedicate. „Se fură şi cu card şi fără card. La câţiva ani de la implementarea lui, noi încă nu avem date referitoare la câţi pacieţi există în sistem, pe patologii. Dimpotrivă, chiar şi cu card, lucrurile vor merge înainte. Poate a fost o investiţie bună acest document electronic, dar lăcomia este prea mare. De asemenea, este un vid legislativ, sunt tot felul de portiţe prin care casele pot deconta asemenea servicii fără să observe cine trebuie”, a mai arătat pacientul. În ceea ce priveşte tipul de boli pentru care se pot acorda astfel de îngrijiri, ele sunt variate, completează preşedintele COPAC. „De la pacienţi cu probleme ortopedice, la pacienţi cu fibroză sau cu Parkinson, ei pot beneficia de astfel de îngrijiri. Dar mai sunt şi acei pacienţi cae depind de cineva, care nu au aparţinători. În cazul lor, este o condamnare la moarte”, a spus Gănescu. „Au murit oameni din această cauză” La rândul său, Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor condamnă în termeni duri furturile din sistem, în dauna bolnavilor. „Au murit oameni din această cauză. Nu au avut acces la serviciile medicale la domiciliu, pentru că alţii depuneau sute de dosare şi dacă urmăriţi istoricul CASMB veţi vedea şi 400 şi 500 de dosare cu numere unul după altul sau foarte apropiate”, a explicat Barbu, adăugând că anumite firme erau favorizate, în dauna celorlalte peste 80 care activează în Capitală. „Am găsit asistente şefe care întocmeau dosarele pacienţilor. Luau foaia de observaţii, făceau acolo xerox, copie după actul de identitate, recomandarea în toate exemplarele cerute de CNAS. Pacienţii nu ştiau nimic, se trezeau că vine cineva la domiciliu. Practic, el nu alegea furnizorul, se trezea că vine cineva. Găsim astfel de cazuri la Spitalul Pantelimon, la Institutul Fundeni, am găsit la Elias, am găsit şi în Spitalul Municipal”, a declarat Vasile Barbu. Cum procedau firmele Conform procurorilor, dosarele de îngrijire la domiciliu erau distribuite în timp record cu ajutorul unor avocaţi specializaţi, în timp ce falşii bolnavi care figurau în acte imobilizaţi la pat au fost surprinşi spălând rufe. Potrivit legii, procedura de acordare a îngrijirilor medicale la domiciliu prevede ca pacientul să primească acest tip de servicii cu un alt ritm de periodicitate menţionat expres în decizie (zilnic, la 2 zile, la 3 zile), iar, cu ocazia fiecărei vizite a asistenţilor medicali la pacienţi, aceştia trebuie să valideze serviciile prestate cu cardul de sănătate al pacientului, astfel încât să rezulte clar data şi ora la care au fost acordate îngrijirile medicale. În realitate, firmele de îngrijiri medicale la domiciliu care sunt anchetate în dosar fie păstrează cardul de sănătate al pacienţilor pentru a valida fictiv îngrijirile acordate, fie folosesc programe informatice care le permit să efectueze o validare în avans pe 30 de zile. Procurorii arată că latura mai gravă a fenomenului fraudării bugetului asigurărilor sociale de sănătate a fost evidenţiată ca fiind suferinţa asiguraţilor cărora li se respingea dreptul la îngrijiri medicale la domiciliu sub pretextul lipsei de fonduri
Citeste mai mult: adev.ro/ovlwjd
ACTUALIZARE. Șeful Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Marian Burcea, și șeful Casei de asigurări a Capitalei, Ovidiu Munteanu, au fost arestați preventiv.
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se afla în fruntea piramidei. Procurorii spun că din ianuarie 2016 şi până de curând au dispărut, din bugetul Casei Naţionale, peste trei milioane de euro. În afacere au intrat şi şase directori şi funcţionari ai Casei de Asigurări Bucureşti. Cu toţii ar fi protejat cel puţin patru firme specializate în îngrijirea bolnavilor la domiciliu.
SC Almis Îngrijiri Medicale SRL şi SC Alicia Medical Expert SRL sunt doar două dintre ele. Sub protecţia şefilor de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, administratorii firmelor reuşeau să înregistreze sute de dosare fictive pe numele unor pacienţi inventaţi şi ulterior cereau decontarea serviciilor de îngrijire la domiciliu. Şefii Casei de asigurări nu-şi ofereau ajutorul dezinteresat, spun procurorii. Un intermediar încasa banii de la firme, iar o parte din sume ar fi ajuns în buzunarele unor importanţi funcţionari din cele două instituţii.
„Denunţătorul în dosar este chiar administratorul firmei Alicia Medical. A povestit în faţa anchetatorilor cum a ajuns la şeful Casei Naţional de Asigurări de Sănătate, cu ajutorul lui Sergiu Ciobanu, fost coleg cu preşedintele instituţiei. Alina Ion spune că a plătit intermediarului mită pentru a intra la Marian Burcea”, relatează Maria Moiş, reporter Digi24.
„În principiu, nu recunoaşte acuzaţiile aduse. Recunoaşte faptele însă nu şi infracţiunile. Nu consideră că a săvârşit o infracţiune. Urmează să se administreze probe să vadă în ce măsură este vinovat sau nu”, spune Andrei Lazăr, avocatul lui Sergiu Ciobanu.
Administratorul SC Alicia Medical Expert SRL, Alina Ion, a fost interceptată îi timp ce îi reproşa lui Ion Geambaşu, director la Casa de Asigurări Bucureşti, că pacienţii în stare gravă au fost trecuţi la coada listei cu persoanele care beneficiau de îngrijire la domiciliu.
Interceptări din dosar:
Ion Geambaşu: Dacă nu-ţi convine ceva din ce am făcut noi, nu ai decât să pui pe o hârtie şi vedem ce putem să facem. Asta este poziţia pe care o are CASMB de acum înainte.
Alina Ion: Fără plăgi suprainfectate şi bagi lăuza?! Ce-i fac eu la lăuză, îi spun ăleia că o să slăbească în nouă luni? Şi gravida?! Aia nu e boală. Uită-te aici! Deci, te rog să mă crezi… uite-l postoperator, i-am spus să meargă în spital, vorbesc serios, e cu o infecţie şi septic! (…)
Ion Geambaşu: Poţi să-mi arăţi… şi pacienţi deschişi, şi fracturi deschise, şi…
Alina Ion: Răzvan, deci îţi spun un singur lucru, deci îngrijirile la domiciliu… nebunia cu gravidele, în viaţa mea, în 13 ani, nu am avut o gravidă, ce să-i spun ăleia? Coană, nu intra în depresie că… BIBICULE, pe cuvântul meu îţi revii, vergeturile nu-ţi pleacă!
Discutie reporter – angajați ai firmei Alicia Medical:
-Bună ziua, Maria Moiş e numele meu, de la DIGI24 suntem.
-Vă rog frumos să ieşiţi. Nu v-a dat nimeni voie să intraţi.
-Putem lua legătura cu cineva din conducere?
-Momentan nu sunt aici, dacă vor fi puteţi lua legătura cu dânşii.
-Nici un număr de telefon să îi contactăm? Firma e implicată în acest scandal cu decontările.
-Nu, nu este implicată în acest scandal!
Procurorii spun că firma Alicia Medical Expert dădea mită între 10 şi 20 % sută din suma pe care o deconta lunar de la Casa de Asigurări. Asta însemna aproximativ 60.000 de lei în fiecare lună. Cine nu plătea pentru protecţie era scos de pe piaţă.
„Firma Alicia Medical Expert SRL va fi scoasă de pe piaţă dacă nu va da parandărătul, pentru că aşa procedează toate celelalte firme care activează în domeniul acordării îngrijirilor medicale la domiciliu. Funcţiile de conducere ocupate de cei care au pretins foloasele au fost obţinute în schimbul unor sume mari de bani, unor bunuri imobile cu valoare mare, iar cei în cauză trebuiau să-şi recupereze investiţia”, se arată în referatul procurorilor.
Preşedintele Casei de Asigurări Bucureşti a fost interceptat în timp ce dădea ordin unui subaltern ca pacienţii reali, imobilizaţi la pat, să fie lăsaţi să aştepte la cozi, în timp ce avocaţii care depuneau dosarele cu bolnavi fictivi să aibă prioritate.
Interceptări din dosar:
Lucia Brara: „Ce dracu a scos …beep ..aia iar… din ambulanţă, de acolo? Păi, da, dar nu trebuia să intre înăuntru, frate!”
Ovidiu Munteanu : „Tontu’ ăla de la poartă i-a lăsat şi m-am trezit cu ei la recepţie, ce vrei… las’ că sunt jos acum, le ia buletinele şi pleacă…. Agentul de la uşă are interzis să mai primească tărgi”.
Procurorii anticorupţie spun că funcţionarii Casei de Asigurări evitau să controleze firmele care decontau servicii pentru pacienţi fictivi. Aveau şi o explicaţie, dar procurorii nu au considerat-o credibilă.
„Bă, vrei să-ți arăt acte de la IGPR, că a venit cu pistolul să ne împuște, că l-am reziliat și că n-am vrut să luăm șpagă? În Ministerul Transporturilor aveam și era păzit, obiectiv militar de jandarmi. Și îți arăt actele că s-au dus cu percheziție să ia armele, că ne căuta să ne împuște, că de ce n-am vrut să luăm șpagă și l-am reziliat. Și acum e în contract cu Casa, îl doare-n… (BEEP!)…!”, potrivit referatului.
Suspecţii au negat acuzaţiile procurorilor şi au declarat că nu au luat niciodată mită, ci doar bani împrumut de la diverşi cunoscuţi
