Comuna Tămădău Mare
S-au făcut demersuri pentru întocmirea proiectelor în vederea obținerii de finanțări pentru lăcașele de cult, de pe raza comunei Tămădău Mare, ne spune primarul Constantin Chirică. Totodată, se urmărește și atragerea de fonduri pentru intervenții la casele parohiale, aflate în proprietate publică.
„Ne-am gândit că ar fi o oportunitate extraordinară pentru noi să accesăm sume destinate unor astfel de tipuri de imobile, chiar dacă apelul de proiecte nu este deschis. E bine, însă, ca momentul în care se va accepta depunerea cererilor de finanțare, să ne găsească cu toate documentațiile întocmite.”
Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat (PNCCRS), cu un buget preconizat în sumă de 11,757 miliarde lei, urmează să se deruleze prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu fonduri provenite de la Uniunea Europeană și din bugetul național, începând cu finalul anului 2026, beneficiare fiind autoritățile publice locale.
Programul are ca obiectiv general proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții la clădirile existente care prezintă niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acțiuni seismice în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice, precum și asigurarea funcționalității acestora conform tuturor cerințelor fundamentale și a creșterii eficienței energetice a acestora.
Constantin Chirică, primarul comunei Tămădău Mare, declară că se are în vedere obținerea de finanțări pentru consolidarea și eficientizarea energetică a bisericilor din satul Călăreți și satul Tămădău Mare, ambele cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, biserica cu hramul „Sfinții 40 de Mucenici”, din satul Tămădău Mic, aceasta fiind declarată monument istoric, fiind construită în anul 1810, deservind și enoriașii din satul limitrof, Plumbuita, dar și casa parohială din satul Plumbuita.
„La biserica din Tămădău Mic, fiind declarată și monument istoric, nu s-a putut interveni sub nici o formă, starea de degradare a acesteia este accentuată, mai ales că ultima reparație a fost făcută în urmă cu mai bine de 100 de ani, iar consolidarea construcției implică o sumă foarte mare, pe care bugetul local sau colecta de la enoriași nu are cum să o acopere. În plus, sunt costuri legate de consultanță, elaborarea auditului energetic, plus raportul nZEB, proiectare și dirigenție, pentru fiecare proiect în parte. Nu este clar, însă, cum se va aplica, în final, acest program: dacă va fi unul în parteneriat cu UAT-urile și parohiile sau numai parohiile. Acest aspect a fost discutat, de la bun început, cu firma de consultanță.
Însă, recunosc, noi am dorit să furăm un pic startul, pentru ca, în momentul în care vor apărea reglementările privind aplicarea programului, deja să avem documentațiile întocmite. E un ajutor dat de comunitate, prin fondurile bugetului local, către lăcașurile de cult, lucru perfect legal.”
Cereri de finanțare pentru astfel de lucrări au mai fost depuse, de-a lungul timpului, inclusiv la Compania Națională de Investiții.
„Pe lista sinteză, suntem cu un proiect de asfaltare de drumuri. Mai avem un proiect, tot pe lista sinteză, pentru amenajarea unul complex sportiv în Tămădău Mare. În același stadiu se află și dosarul pentru finanțarea reabilitării, modernizării și dotării bisericii din satul Călăreți, dar și construirea și dotarea unei grădinițe cu program prelungit, în același sat. Am reușit, în schimb, tot cu finanțare venită de la Compania națională de Investiții, reabilitarea căminului cultural, din Tămădău Mare. În rest, din fonduri locale, am finanțat reparații sau construcții de mică anvergură, la bisericile din satele Călăreți, Șeinoiu și Săcele, biserica de la Brătășanu, cum este cunoscută de localnici.”
Biserica din satul Săcele este construită la jumătatea secolului IXX, de boierul Brătășanu, fiind un imobil impunător, cu 20 metri lungime, 9 metri lățime și o înălțime a turlei de 14 metri. În schimb, în satul Săcele (fost Brătășeni), conform recensământului populației derulat în anul 2021, mai locuiesc 68 de persoane, numărând mai puțin de 30 de gospodării.
„Nu știm la cât se ridică finanțarea, în aceste cazuri, pentru că fiecare imobil are particularitățile lui. Bănuim că va fi vorba despre niște finanțări în anumite limite, standardizate, căci vorbim de anumite criterii: gradul de încadrare la risc seismic, ce tip de consolidări necesită, suprafața desfășurată a construcției, tipul fundației. Toate aceste cheltuieli, legate de studiile de fezabilitate, proiectare și consultanță, reprezintă un anumit procent, standard, din valoarea finanțării.”
La acest moment, se derulează lucrări cu finanțare venită de la Uniunea Europeană, prin Planul Național de Redresare și Reziliență:
– reabilitare Școala Gimnazială nr. 1 Tămădău Mare, corp C1, valoarea totală a investiției fiind de 1.777.267 lei, din care suma de 1.183.084 lei este atrasă de la nivel european, în vreme ce partea de cofinanțare locală se ridică la 594.183 lei;
– reabilitare în vederea creșterii eficienței energetice a Școlii Gimnaziale nr. 1 Tămădău Mare, corp C2, C3, cu o valoare totală de 2.339.685 lei, din care 1.737.252 lei atrași de la Uniunea Europeană, partea de contribuție locală fiind de 602.433 lei;
– dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a Școlii Gimnaziale nr. 1 Tămădău Mare, suma atrasă, de la nivel european, fiind de 524.941 lei.
În același timp, se apropie de finalizare proiectul de înființare a rețelei de canalizare și construire stație de epurare, în cadrul etapei a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, cu o finanțare de 8.292.668 lei, venită de la bugetul național. Se lucrează și la investițiile atrase prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, cu o sumă atrasă, prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, de 13.500.000 lei, bani direcționați în extinderea sistemului de canalizare și realizare racorduri și extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă și realizare branșamente.
