Liderii celor trei partide de guvernare au convenit luni seară, în ședința coaliției, o primă variantă de împărțire a prefecților. De notat că în ședință a existat o dispută tensionată pentru județul Mureș, care a ajuns în cele din urmă la PNL. Iată cum arată lista de prefecți, cu mențiunea că e posibil ca aceasta să sufere modificări după discuțiile din fiecare partid:
– UDMR: Arad, Covasna, Harghita, Sălaj
– PSD: București, Bacău, Buzău, Bistrița Năsăud, Brăila, Caraș Severin, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Iași, Ialomița, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Satu Mare, Timiș, Tulcea, Vrancea, Vâlcea
– PNL: Alba, Argeș, Bihor, Brașov, Botoșani, Constanța, Călărași, Cluj, Gorj, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Olt, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui.
Filialele puternice din Partidul Social Democrat vor să aibă funcţia de prefect în judeţele lor, chiar dacă unele au inclusiv miniştri în Guvernul Ciucă. Primele zece filiale social-democrate, toate cu peste 40% la ultimele parlamentare, vor avea prefect, susţin surse din PSD pentru „Adevărul”.
Cea mai puternică organizaţie, conform rezultatelor de la ultimele alegeri generale, este Oltul. Filiala, care a obţinut aproximativ 60% la legislative, este condusă formal de Marius Oprescu, dar cel care deţine cu adevărat controlul este Paul Stănescu, secretarul general al PSD la nivel central. Social-democraţii nu au stabilit pe cine vor propune în această funcţie, una din variante fiind iniţial Alexandru Stănescu, dar care până la urmă va fi trimis în Comitetul de Reglementare al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energie. În urma rundei discuţiilor de luni, funcţia de prefect a fost dată PNL, potrivit unor surse liberale, însă decizia nu este finală.
Buzăul, organizaţie din care provine Marcel Ciolacu, nici nu concepe să nu aibă prefect, la fel ca şi Doljul, a treia filială ca rezultate. De altfel, Claudiu Manda, eurodeputat şi preşedinte al PNL Dolj, a anunţat cine va fi propunerea de prefect: Dana Barbu. Barbu este în prezent viceprimăriţă a Craiovei şi una din persoanele apropiate de Lia Olguţa Vasilescu, lucrând cu aceasta atât în administraţia locală, cât şi la centru, când era ministru al Muncii.
Filialele Dâmboviţa şi Călăraşi completează clasamentul primelor cinci organizaţii ca performanţă la parlamentare. Organizaţia Dâmboviţa, care a ratat la mustaţă şi un loc în Guvern, pentru senatorul Radu Oprea, se aşteaptă să primească şi trei funcţii de conducere la negocierea secretarilor de stat şi a conducerilor de agenţii. Pe de altă parte, pe tema prefectului de Călăraşi discuţia a fost tensionată şi în urma negocierilor de luni seară funcţia a fost dată PNL.
Brăila, filială controlată de Mihai Tudose, va avea prefect şi cel puţin un subprefect, însă nu au fost stabilite numele celor care ar urma să preia funcţiile de la liberali. Şi PSD Botoşani, filială care îl are în Guvern pe Marius Budăi (ministrul Muncii), ţinteşte nu doar funcţia de prefect, ci ar vrea să primească la centru două funcţii de secretar de stat, una fiind la Ministerul Mediului, potrivit informaţiilor „Adevărul”. Însă planurile celor din Botoşani cel mai probabil vor fi stricate de colegii de la centru, pentru că ar urma să fie dat prefectul celor din PNL.
De la primărie la prefectură
Prefecţi din partea PSD sunt şanse foarte mari să fie şi în Argeş, şi în Teleorman. De altfel, PSD Teleorman a stabilit că propunerea partidului pentru această funcţie este Benone Rababoc, fost primar timp de 24 de ani. Adrian Gâdea, preşedintele CJ Teleorman şi al organizaţiei PSD din judeţ, a precizat că încă nu este clar cum se va proceda cu cei doi subprefecţi şi cu secretarul general, fiind aşteptată o decizie de la centru. Cu toate acestea, în acest judeţ situaţia este mai complicată pentru că şi PNL ar vrea funcţia, din moment ce la legislative liberalii s-au clasat pe locul al treilea la nivel naţional, în rândul filialelor partidului. Surse din PNL susţin că ar fi reuşit să primească funcţia de prefect, dar negocierile continuă.
La Mehedinţi, a zecea filială conform rezultatelor, liberalii nici nu puteau spera că vor avea în continuare funcţia de prefect, din moment ce organizaţia judeţeană are la centru un ministru, aşa că nu ar mai putea avea şi reprezentantul Guvernului în teritoriu. Aşadar, va exista o colaborare prefect – şef de Consiliu Judeţean.
Şansa nesperată
Deşi nu este una dintre organizaţiile fruntaşe, PSD Alba (22% la parlamentare) s-a pregătit inclusiv pentru scenariul în care ar avea prefect. Votat în forurile interne a fost medicul Adrian Bara. Pe de altă parte, în cazul în care le-ar reveni funcţia de subprefect, propunerea social-democraţilor din Alba ar fi Corneliu Mureşan. Organizaţia din Ardeal ar putea avea o şansă, din moment ce din rândul liberalilor din acest judeţ provine un ministru, Florin Roman, iar în PNL filialele care au dat om în Executiv nu ar trebui să primească şi funcţia de prefect.
Prefect PSD-ist va avea şi Bucureştiul, unde favorit pentru preluarea funcţiei va fi Hazem Kansou, fost consilier general al PNL, trecut la PSD în 2020. Kansou este susţinut de PSD Bucureşti pentru funcţia de prefect al Capitalei, după ce în 2020 politicianul a fost înscăunat tot cu sprijinul acestui partid la şefia Serviciului de Transport Bucureşti (STB
