Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, susține, într-un interviu acordat miercuri AGERPRES, că nu există doar presiuni prin declarații, ci și prin încercările de modificare a legislației, dar și că există la adresa ei și a colegilor săi o campanie de fake news.
„Există tot felul de presiuni. Am observat că în acest an ele sunt tot mai intense, sunt tot mai agresive. Nu există doar presiuni prin declarații, chiar și aceste încercări de modificare a legislației constituie presiuni și vedem consecințele unor proiecte care au apărut pe piață care au determinat și rezultate în activitatea judiciară. Ele sunt și foarte agresive, suntem supuși unei campanii de, deja cred că termenul este folosit destul de des, de fake news, zilnic sunt știri care nu sunt verificate, de foarte multe ori suntem puși în situația de a dezminți anumite informații care apar în spațiul public, se scriu știri fără să fie cerut punctul de vedere, fără să fim întrebați. (…) Colegii din DNA nu sunt intimidați”, afirmă șefa DNA.
Despre modificările la legile justiției, Kovesi spune că procurorii din adunarea generală a DNA au considerat că acest proiect constituie o formă de presiune, dar susține că nu le poate fi luat dreptul de a-și exprima opinia.
„În momentul în care statutul de independență a magistratului este pus în discuție, este pus în pericol prin crearea unui proiect, cu siguranță toți cei din sistemul judiciar sunt îngrijorați”, explică ea, adăugând că nu resimte existența unui conflict între procurori și judecători.
Potrivit acesteia, în prezent sunt peste 6.300 de dosare în lucru la DNA, dintre care peste 2.400 de dosare au fost înregistrate doar de la începutul anului.
AGERPRES: Propunerile de modificare a legilor Justiției au iscat păreri pro și contra în întreg sistemul judiciar, în societate și în rândurile reprezentanților partidelor. Adunarea generală a procurorilor din DNA a respins majoritatea modificărilor. Ce modificare din proiect afectează cel mai mult activitatea DNA și care este ”presiunea” asupra activității procurorilor, așa cum a susținut Adunarea generală?
Laura Codruța Kovesi: În cadrul Adunării generale au fost convocați toți procurorii care lucrează în prezent în DNA și am luat în dezbatere acel proiect care a fost afișat pe site-ul Ministerului Justiției. Încă de la început trebuie să vă spun două concluzii generale: prima, noi am luat în discuție doar acele propuneri care vizau activitatea procurorilor, deci nu am dezbătut aspecte care vizau activitatea judecătorilor sau care nu aveau legătură cu activitatea noastră. În al doilea rând, toți am considerat că acest proiect constituie, de fapt, o formă de presiune asupra activității DNA și nu numai. Printre modificările propuse, care noi am considerat că afectează independența procurorilor, sunt acelea care vizează în primul rând trecerea Inspecției Judiciare în subordinea ministrului Justiției, apoi sunt anumite modificări care afectează în mod direct activitatea DNA și anume ridicarea pragului de vechime, de la șase ani la opt ani pentru procurorii care doresc să vină în cadrul DNA. Am mai criticat, împreună cu colegii, și acea propunere de modificare a legilor prin care se înființa o direcție specializată în a cerceta magistrați, precum și alte modificări care sunt oarecum tehnice și pe care noi le-am pus pe site.
AGERPRES: Cum s-ar exercita această presiune, care sunt temerile?
Laura Codruța Kovesi: În momentul în care statutul de independență a magistratului este pus în discuție, este pus în pericol prin crearea unui proiect, cu siguranță toți cei din sistemul judiciar sunt îngrijorați. Faptul că Inspecția Judiciară este trecută în subordinea unui ministru, care poate să fie tehnocrat sau poate să fie om politic, avem foarte multe situații și exemple în care ministrul Justiției a fost un om politic, în acele cazuri Inspecția Judiciară potențial ar fi subordonată unui om politic, ceea ce ar putea să interfereze, să imixtioneze în activitatea pe care noi o desfășurăm.
AGERPRES: În sistemul judiciar, părerile pro vin mai mult din zona judecătorilor. Este o luptă între judecători și procurori, simțiți că se dorește din partea judecătorilor să se clarifice mai bine statutul lor față de cel al procurorilor?
Laura Codruța Kovesi: Nu resimt niciun fel de conflict sau luptă între procurori și judecători, până la urmă vorbim despre un proiect care este pus în dezbatere publică, oricine poate să formuleze un punct de vedere pe un proiect pus în dezbatere publică. Sigur că pot fi opinii diferite, pot fi argumente diferite, dar acest lucru nu înseamnă că este un conflict. Chiar și în interiorul DNA sau chiar și în interiorul structurilor de procuratură au fost unele argumente pro sau unele argumente contra anumitor modificări sau contra anumitor propuneri. Faptul că pe o potențială modificare există argumente într-un fel sau argumente în sens contrar, nu înseamnă că există un conflict. Deci, eu nu percep că există un conflict între procurori și judecători în acest moment, dar, sigur, se încearcă acreditarea acestei idei, se încearcă crearea în spațiul public a unui conflict artificial, dar care în realitate, din punctul nostru de vedere, nu există.
AGERPRES: Cum vedeți propunerea de modificare a procedurii de numire a șefilor DNA și DIICOT și a procurorului general prin eliminarea președintelui? Ministrul Tudorel Toader susținea că modificarea ar putea duce la ridicarea MCV, pentru că, până acum, în această procedură ar fi fost implicat politicul.
Laura Codruța Kovesi: Personal, chiar și în cadrul Adunării generale, m-am abținut de la a vota această propunere de modificare. Am să vă spun și de ce și nu o să exprim poziția mea cu privire la această modificare, pentru că eu, personal, atunci când am fost numită procuror general, când am fost reînvestită în funcția de procuror general, când am fost numită procuror șef al DNA și reînvestită ca procuror șef al DNA am parcurs această procedură. Din această perspectivă nu mi se pare corect să comentez dacă este o procedură bună sau dacă este o procedură care trebuie modificată. Pot însă să exprim opinia colegilor, care s-au declarat împotriva acestei modificări și să reamintesc că, în cursul anului 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a cerut să convocăm adunările generale, atât la procurori, cât și la judecători, pentru a ne exprima punctul de vedere cu privire la această procedură. În 2015, în DNA s-a votat cu majoritate că procedura de numire a procurorilor cu funcții de conducere în Ministerul Public trebuie să fie acea procedură similară cu numirea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv la propunerea CSM numirea în funcție să fie făcută de președintele României. În Adunarea generală care a avut loc în urma acestui proiect de lege s-a votat, de asemenea, ca această propunere, numirea să se facă de ministrul Justiției, să nu fie acceptată de către colegi. Deci, nu au fost de acord cu ea.
AGERPRES: Ministrul Justiției rămâne în continuare cel care face propunerile. Este, în aceste condiții, o depolitizare a procedurii?
Laura Codruța Kovesi: Mi-e foarte greu să comentez acest lucru, sunt situații în care propunerile s-au făcut de miniștri care nu erau membri într-un partid politic, însă problema, care a fost sesizată și de către Comisia Europeană și a fost trecută ca recomandare în toate rapoartele de monitorizare, a fost aceea nu neapărat a titularilor și a instituțiilor implicate în procedură cât problema transparenței procedurii și a criteriilor de selecție. Deci, eu cred că această problemă trebuie lămurită, procedura să fie una transparentă, iar criteriile de selecție să fie criterii obiective și criterii care să asigure alegerea unui candidat cât mai bun, Pe de altă parte, în ultimii 12-13 ani toate numirile în funcțiile de conducere în Ministerul Public s-au făcut pe această procedură. Nu știu dacă există o analiză sau există o fundamentare a unui studiu din care să rezulte ce nu a fost bine în această procedură, care sunt aspectele cele mai contestate. Candidații care au fost aleși în ultimii 13 ani nu și-au îndeplinit obiectivele? Este foarte greu să exprimăm un punct de vedere atunci când nu avem o argumentație în față. Însă, ceea ce cred că trebuie lămurit este procedura transparentă și criteriile de selecție, așa cum cere de fapt și Comisia Europeană.
AGERPRES: Recent, ministrul Justiției a avansat ideea numirii procurorului general de către Senat, după model american. Ce părere aveți?
Laura Codruța Kovesi: Nu comentez în niciun caz opiniile ministrului Justiției. Au fost situații când anumite instituții sau anumite proceduri din legislația străină au fost implementate și în legislația românească. Și aș putea să vă dau câteva exemple — cum este confiscarea extinsă, cum este acordul de recunoaștere a vinovăției sau o altă instituție care vizează exonerarea de răspundere a persoanelor care fac denunțuri. Sunt proceduri și instituții preluate din legislația străină și adaptate legislației românești, deci nimic nu interzice să preluăm astfel de instituții dacă se ajunge la concluzia că se impune. Însă, aș vrea să fac un mic comentariu referitor la numirea procurorului general în Statele Unite ale Americii. În Constituția Statelor Unite ale Americii este prevăzută procedura de numire a procurorului general, în care sunt implicate două instituții, președintele Statelor Unite și Senatul. Președintele este cel care nominalizează procurorul general, Senatul este cel care confirmă, după care numirea în funcție se face de către președinte. Sistemele din Europa privind numirea procurorului general sunt diferite, deci nu putem să spunem că există un model nici măcar în Europa în ceea ce privește numirea procurorului general.
AGERPRES: Se propune crearea unei noi structuri de parchet care să investigheze infracțiunile săvârșite de magistrați. Se impune?
Laura Codruța Kovesi: Așa cum am precizat și în comunicatul de presă, noi apreciem că nu se impune. Nu știm dacă este vreo analiză, vreun studiu din care să rezulte că în România comiterea faptelor penale de către magistrați este un fenomen sau numărul magistraților care comit fapte penale este atât de mare încât trebuie să avem o direcție specială de a investiga magistrații. Avem și alte persoane care au comis fapte penale, dacă ar fi să mă refer la fapte de corupție avem polițiști, avem funcționari de la ANAF, avem primari, avem președinți de consilii județene. Din statistică observăm că numărul magistraților care comit fapte penale este mult mai mic față, de exemplu, numărul polițiștilor care comit fapte penale de corupție.
A existat în spațiul public această dezbatere, dacă ar trebui să existe o direcție pentru investigarea faptelor comise de magistrați. Pot să vă spun că s-a creat și o confuzie, pe care cred că este momentul să o lămurim. În DNA funcționează un serviciu pentru investigarea faptelor de corupție în justiție. Nu este un serviciu de investigare a procurorilor sau judecătorilor, ci investigăm fapte, și anume fapte de corupție în justiție. Adică investigăm acele fapte de corupție care sunt comise de toate persoanele care participă la actul de justiție, indiferent că ele sunt părți, avocați, procurori, judecători, notari publici, experți. Toți cei care participă la actul de justiție, la modul general. În cadrul acestui serviciu, vă dau un exemplu foarte simplu, când s-au făcut investigații referitoare la corupție în justiție, dar fapte care nu au fost comise de procurori sau judecători. Spre exemplu, a fost o situație în care o persoană a promis unei părți dintr-un proces că va interveni, în schimbul unei sume de bani, să obțină o soluție favorabilă în acel proces. În astfel de situații vorbim de o infracțiune de trafic de influență, care este o faptă de corupție, dar la care nu au participat nici procurori, nici judecători, nici avocați, nici grefieri, nicio persoană care deține o funcție în sistemul de justiție.
Acest serviciu care funcționează în DNA are acest rol, de a combate faptele de corupție în justiție. De ce? Pentru că, în primul rând, combaterea corupției în sistemul de justiție a fost o prioritate pentru Ministerul Public încă de acum zece ani. Întotdeauna, acest mod de investigare, aceste tipologii au constituit o prioritate și în rapoartele de progres din cadrul MCV și nu în ultimul rând, și acest lucru se poate verifica, în toate prezentările publice pe care le-a făcut la începutul fiecărui an DNA și-a prezentat prioritățile. Din 2014 până în acest an, în fiecare an, am anunțat public: în acest an prioritățile DNA sunt combaterea corupției în sistemul de justiție, combaterea corupției în sistemul de sănătate, educație, infrastructură, în achiziții publice, fraude cu fonduri europene. Deci, nu este o noutate. Dar nu trebuie să creăm o confuzie între a investiga corupția în justiție cu a investiga procurori și judecători. Cel puțin din această perspectivă noi credem că această direcție nu ar trebui înființată, pentru că nu există nicio statistică din care să rezulte că magistrații comit fapte penale în așa fel încât acest lucru să fie un fenomen pentru care noi trebuie să avem o direcție specializată.
AGERPRES: Putem atunci clarifica, analizând proiectul, cum funcționează acest serviciu, care ar fi diferența?
Laura Codruța Kovesi: Este foarte greu să vă răspund, pentru că nu știu care sunt argumentele pentru care se înființează o direcție de investigare a magistraților. În sistemul judiciar din România, în urmă chiar și cu foarte mulți ani, numai dacă luăm ultimii zece ani sau ultimii 20 de ani, dar dacă luăm ultimii 40 de ani, nu au mai existat structuri de parchet care să investigheze anumite persoane. Specializarea în investigații se face pe tipuri de infracțiuni: pe crimă organizată, pe criminalitate informatică, pe corupție, pe corupția în achiziții publice, pe fraudă cu fonduri europene, pe corupție în sistemul de justiție. Deci, nu am creat structuri pentru a investiga anumite persoane.
AGERPRES: Singura particularitate o are Parchetul Militar. Se dorește o direcție similară?
Laura Codruța Kovesi: În ultima perioadă de timp și datorită deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului chiar și această problemă a fost reglementată, pentru că atunci când avem militari cu civili implicați cauzele se judecă de instanțele civile. Există un proiect în derulare pe rolul Consiliului Superior al Magistraturii și au existat foarte multe discuții în ultimii ani referitoare la desființarea acestor instanțe și parchete militare, care, spre exemplu, în Europa nu se regăsesc.
AGERPRES: O altă propunere se referă la accesul în magistratură. Să se facă după împlinirea vârstei de 30 de ani. Considerați că un tânăr de 23 de ani nu este pregătit să fie magistrat? La 33 ați fost numită procuror general al României. Ați simțit că erați prea tânără pentru responsabilitățile acestei funcții?
Laura Codruța Kovesi: Nu știm pe ce criterii s-a ales această limită de vârstă de 30 de ani. Probabil că există o explicație pe care noi nu o știm. Și mi-e foarte greu să comentez fără a vedea argumentele care sunt în favoarea acestei modificări. Dar fac trimitere la Constituție, care prevede că la 23 de ani poți să fii membru în Camera Deputaților în Parlamentul României și să contribui la modul în care se legiferează. Deci, la 23 de ani ești pregătit să faci legi. Nu știu dacă trebuie să aștepți să împlinești 30 de ani ca să poți să aplici o lege. Aveam deja o vechime de peste 10 ani în procuratură (n.r. când am fost numită procuror general al României). La 22 de ani am fost numită procuror ca de altfel mulți colegi în Ministerul Public. Și în prezent sunt foarte muți procurori care au vârsta sub 30 de ani. Repet, e foarte greu să comentăm aceste lucru pentru că nu știm care sunt argumentele în favoarea acestei modificări.
AGERPRES: După poziția exprimată de șeful Ministerului Public Augustin Lazăr, în urma Consiliului Procurorilor Generali, s-a afirmat că procurorii nu fac legi, ci le aplică. Cum comentați?
Laura Codruța Kovesi: Este un adevăr, e foarte greu să comentez, este evident că procurorii nu fac legi, procurorii aplică legea. Dar, atunci când aplicăm legea, putem să constatăm ce implicații sunt când aplicăm anumite dispoziții legale, când aplicăm anumite proceduri. De foarte multe ori am semnalat că sunt probleme în aplicarea unor dispoziții legale. Au fost situații, și sunt bine cunoscute, când au fost interpretări diferite în aplicarea unor dispoziții legale și atunci rolul nostru ca procurori este ca atunci când o lege cu care noi lucrăm sau care ne poate afecta activitatea, este în dezbatere, să formulăm opinii. Eu nu cred că, fiind procuror, ni se îngrădește dreptul la opinie. Dacă este un proiect de lege pus în dezbatere publică, eu cred că și noi putem comenta la fel cum îl poate comenta toată lumea — și oameni de specialitate, și societatea civilă și cetățenii care pot să își trimită direct punctul de vedere. Faptul că noi exprimăm un punct de vedere atunci când o lege, cu care noi lucrăm, se modifică și putem spune cu argumente, cu statistici, ce poate fi o influență pozitivă, ce poate fi o influență negativă, nu cred că ne poate fi luat acest drept.
AGERPRES: Adunarea generală a DNA a apreciat că trecerea IJ în subordinea MJ ar aduce atingere independenței magistraților. De ce nu ar mai fi asigurată această independență și care credeți că ar fi cea mai bună soluție?
Laura Codruța Kovesi: Întrebarea mă face să depășesc un pic cadrul de procuror șef al DNA și să revin la perioada când eram procuror general al României, pentru că în cadrul MCV una dintre recomandările cele mai importante — atunci, în 2008, 2009, 2010 — a fost aceea de a constitui o inspecție judiciară independentă ca instituție. La momentul respectiv s-au făcut foarte multe demersuri în acest sens, s-a modificat legea, s-au modificat procedurile tocmai pentru a ne asigura că Inspecția Judiciară, care are ca principal atribut cercetarea procurorilor și judecătorilor, este o instituție cu adevărat independentă. Propunerea care se face nu știm pe ce este fundamentată, de unde rezultă că IJ nu ar fi independentă, de unde rezultă că ar trebui o mai mare independență, de unde rezultă că sunt probleme la IJ. Nu știm care sunt argumentele în favoarea acestei propuneri, dar a subordona o instituție care are ca principal atribut cercetarea tuturor procurorilor și judecătorilor din sistem unui om politic cu siguranță poate avea ca efect o încălcare a independenței sau o imixtiune în activitatea celor care sunt în sistemul de justiție.
AGERPRES: Practic, vedeți mai departe această independență, chiar și să fie de sine stătătoare, nu la CSM.
Laura Codruța Kovesi: Mi-e foarte greu să mă pronunț, depășește cu mult competența mea, dar trebuie să vedem care sunt argumentele din care rezultă că în acest moment IJ nu funcționează bine pentru că este în subordinea CSM-ului și ar funcționa mai bine dacă ar fi în subordinea ministrului Justiției. Eu cred că de fapt asta este problema.
AGERPRES: Recent s-a încheiat controlul de fond la DNA. Între timp, oficiali din CSM au confirmat că s-au primit note și sesizări atât din partea dvs., cât și din partea unor inspectori care acuză o persoană din conducerea IJ de imixtiuni de natură a perturba activitatea instituției verificate. De asemenea, ar exista și o sesizare de la ceilalți membri ai echipei cu un punct de vedere contrar. Ce ați sesizat concret? S-au plâns procurorii de presiuni venite din partea inspectorilor?
Laura Codruța Kovesi: Acest control a fost anunțat la începutul lunii iulie, în ziua de 17 iulie controlul a început și s-a finalizat în data de 25 august. Noi am pus la dispoziția inspecției absolut toate datele, informațiile și documentele care ne-au fost solicitate. Este important de spus că în cadrul acestei activ de control, toată corespondența sau marea majoritate a corespondenței pe care noi am avut — cu inspectorii care au făcut acest control, cu membrii echipei de control — s-a realizat în scris atât atunci când a trebuit să furnizăm documente sau anumite informații, cât și când ni s-au solicitat astfel de documente. Faptul că noi în timpul controlului, până la finalizarea controlului, am avut un schimb de corespondență cu IJ nu este nimic nefiresc sau nimic care să nu se realizeze pe procedură. Noi am trimis niște solicitări atât la Inspecția Judiciară cât și membrilor CSM din secția de procurori, am trimis anumite solicitări pe chestiuni de procedură care, din punctul nostru de vedere, pot influența sau nu validitatea raportului. La aceste solicitări noi încă nu am primit răspuns. Sigur, sunt niște solicitări în care noi am sesizat anumite chestiuni de procedură și la care așteptăm un răspuns, să vedem cum ele vor fi soluționate.
AGERPRES: Dați-ne un exemplu.
Laura Codruța Kovesi: Este foarte greu să vă explic, pentru că sunt chestiuni tehnice, eu nu doresc să vorbesc despre acest raport până el nu va fi făcut public, nu doresc să mă antepronunț în niciun fel. Vă pot da un exemplu care nu cred că influențează concluziile raportului în niciun fel. Potrivit procedurii efectuării inspecției, la finalul controlului echipa de control trebuie să prezinte niște concluzii preliminare. Ca procuror general 6 ani de zile, am citit toate rapoartele făcute de Inspecția Judiciară și, credeți-mă, au fost zeci de rapoarte pe care le-am citit. De fiecare dată, această procedură a fost respectată, s-au prezentat concluziile în fața procurorilor care au fost controlați. În cadrul controlului care a avut loc la DNA, procedura a fost puțin diferită. Sigur, asta nu înseamnă că ea nu este corectă, dar a fost diferită. O parte a echipei de inspectori a prezentat concluziile oral, o parte a echipei de inspectori a trimis un punct de vedere scris. Este un aspect pe care noi l-am semnalat, să vedem cu se va soluționa. Este un exemplu, dar sunt și alte chestiuni de natură tehnică pe care noi le-am semnalat dar care vizează strict procedura. Chestiunile semnalate de noi nu vizează constatările făcute de inspectori. Ne-au fost prezentate niște concluzii, unele chiar foarte pozitive, ne-au fost prezentate niște recomandări și niște propuneri pe care inspecția urmează să le facă în acel proiect. Potrivit procedurii de control, dacă se constată deficiențe în cadrul activității de control, inspectorii discută cu conducerea sau cu șefii structurilor unde găsesc aceste deficiențe și este prevăzută procedura de a îndrepta acele deficiențe până la finalul controlului. În cazul nostru nu am avut astfel de situații. Deci, repet, sunt niște solicitări care vizează chestiuni de procedură și mă întreb, toți colegii ne-am întrebat, dacă aceste chestiuni nu ar trebui lămurite înainte de apariția raportului, tocmai pentru a nu pune sub semnul îndoielii sau sub semnul întrebării raportul care va fi făcut de echipa de inspectori.
AGERPRES: S-au plâns colegii procurori de faptul că nu s-a respectat procedura?
Laura Codruța Kovesi: În acest moment, eu nu doresc să comentez fiecare act care s-a întocmit în cadrul procedurii de control. În momentul în care raportul va fi întocmit noi vom trimite CSM un punct de vedere pe acel raport. Cu acea ocazie, dacă sunt astfel de situații sau dacă nu sunt, o să le lămurim.
AGERPRES: Au fost cerute cumva alte date în afara celor menționate în ordinul de control?
Laura Codruța Kovesi: Ordinul de control a prevăzut că este un control managerial, nu un control tematic. Dar, în cadrul activității de control absolut toate datele și informațiile care ne-au fost solicitate noi le-am pus la dispoziția inspectorilor. Nu este un ordin în care să prevadă ce categorie de acte se verifică sau nu. Este o procedură operațională a inspecției, sunt regulamente care trebuie respectate în această activitate. Pot doar să vă confirm că inspectorii au avut acces la dosarele penale. Atunci când au cerut anumite dosare penale, ele au fost puse la dispoziție. În unele situații au fost cerute toate dosarele penale ale unui procuror care aveau o anumită vechime, în alte situații au fost cerute dosare prin sondaj de către inspectori. Inspectorii au avut acces la toate actele din dosar, pentru a putea verifica ritmicitatea în care s-a lucrat în dosar. S-a verificat și modul în care au fost respectate dispozițiile penale privind supravegherea tehnică, anume interceptările. Inspectorii au avut acces la tot ceea ce au cerut, inclusiv la dosare penale, indiferent că a fost începută urmărirea penală sau nu.
AGERPRES: Credeți că ar avea o altă miză acest control?
Laura Codruța Kovesi: Nu pot că comentez acest lucru.
AGERPRES: S-a avansat ipoteza în spațiul public că ar putea fi un pretext de revocare.
Laura Codruța Kovesi: Haideți să așteptăm rezultatele controlului. Noi am trecut prin această procedură de control 6 săptămâni. În fiecare zi am fost la dispoziția inspectorilor, în fiecare zi am pus la dispoziția inspectorilor absolut tot ce ne-au solicitat. Copii după documente, situații, dosarele penale care au fost verificate, puncte de vedere de la cei cu funcții de conducere sau de la ceilalți colegi din instituție. Ne dorim ca acest raport să reflecte realitatea, așa cum ea a fost constatată de inspectori. În rest, o să comentăm concluziile atunci când ele vor fi publicate. Pentru noi a fost o verificare care a vizat anul 2016 și prima parte a anului 2017. În anul 2016, au fost cele mai bune rezultate ale DNA de când s-a înființat instituția. Din punctul nostru de vedere, au fost cele mai bune rezultate. Din punct de vedere managerial, verificarea modului în care noi ne-am implementat proiectele manageriale a fost verificată și de către CSM în cadrul procedurii de reînvestire în funcție. Dar, ce este important, în această perioadă, 2016-2017, noi am fost o instituție în mod permanent controlată de Inspecția Judiciară. Au fost făcute peste 130 de controale tematice sau controale punctuale. Deci, în cadrul acestor controale făcute de diferiți inspectori, nu a fost aceeași inspecție, aceste 130 de lucrări au fost la diverși inspectori din cadrul IJ, nu au fost doar la această echipă. O parte dintre membrii echipei de control care a făcut acest control au făcut, spre exemplu, parte din echipele de control care au verificat dosarele mai vechi de 5 ani în urmă cu câteva luni la DNA. Deci, noi tot timpul am fost în această procedură de verificare, pentru noi nu este o chestiune nouă. Am tot auzit afirmații în spațiul public că noi nu suntem controlați. 130 de controale, vi se pare că este puțin? Nu este așa. Noi tot timpul am fost controlați.
AGERPRES: Tot în spațiul public au fost exprimate poziții potrivit cărora la ședința CSM de săptămâna trecută se dorea revocarea conducerii IJ tocmai pentru a scăpa DNA de controlul Inspecției Judiciare pentru că s-ar fi găsit nereguli. Cum răspundeți?
Laura Codruța Kovesi: Nu știu dacă această discuție este reală sau nu, deci nu pot să comentez zvonurile de revocare a inspectorilor, mai ales că nu este atribuția DNA, dar cred că este important de spus că raportul privind controlul DNA nu se face de către inspectorii șefi, se face de echipa care a fost în control la DNA. Dacă vreunul dintre inspectorii șefi sugerează sau încearcă să scrie în raport ceva, este imixtiune în activitatea inspectorilor. Deci, nu are nicio legătură o eventuală procedură de revocare sau o procedură în care sunt implicați inspectorii șefi cu ceea ce a făcut echipa de control. Acea echipă de control, în 25 august și-a terminat activitatea, a primit documentele de care a avut nevoie și probabil au început redactarea raportului. Nu are nicio legătură. Orice eveniment public se întâmplă acum în România nu are nicio legătură cu redactarea acestui raport.
AGERPRES: Potrivit unor noi informații, Inspecția Judiciară ar demara un control împotriva procurorilor care au investigat dosarul referitor la Ordonanța 13. Cum comentați?
Laura Codruța Kovesi: Eu nu am primit nicio înștiințare oficială până în acest moment. Știu că a fost demarată o cerere de cercetare disciplinară în vara acestui an împotriva a trei procurori, dar nu am primit oficial niciun fel de răspuns de la Inspecția Judiciară. Ca atare, nu pot să comentez această afirmație.
AGERPRES: Mai mulți procurori au plecat în ultimele luni din DNA. Ați primit vreo explicație pentru deciziile lor? Aveți soluții pentru acoperirea posturilor vacante. Există vreo legătură între plecări și scandalurile din ultima vreme?
Laura Codruța Kovesi: Nu. Numărul de procurori care au venit sau au plecat din DNA este aproximativ același, ca și în anii trecuți. Dacă vrem o cifră exactă, cred că în jur de 24 de procurori au venit în DNA de la începutul anului până acum și în jur de 25 sau 26 au plecat din DNA. Vedem că numărul procurorilor care pleacă și vin din DNA este aproximativ egal. Fiecare procuror care a decis să plece din DNA și-a făcut o cerere scrisă la Consiliul Superior al Magistraturii în care și-a expus motivele pentru care pleacă din Direcție. Această mobilitate în Ministerul Public este una firească. Dacă ne uităm pe ordinea de zi a Secției de procurori de la fiecare ședință o să vedem că sunt foarte mulți care pleacă și vin din DIICOT, din DNA, de la parchetul tribunalului la parchetul Curții de Apel, de la un parchet de pe lângă judecătorie la un parchet de pe lângă tribunal. Această posibilitate de a lucra în diferite domenii este un avantaj în Ministerul Public. Faptul că un procuror în decursul carierei dorește să lucreze și pe un alt domeniu sau să facă și alt gen de activitate este ceva firesc. Deci, cel puțin în ceea ce privește DNA nu este un număr mai mare de procurori veniți sau plecați față de anii anteriori sau față de ultimii 2-3 ani.
Au fost motive de natură personală sau profesională. Unii colegi au dat examen pentru obținerea gradului profesional și au mers să-și valorifice gradul profesional, alți colegi au trebuit să se mute cu familie. Sunt diverse motive care țin de persoana fiecărui magistrat.
AGERPRES: Ce se întâmplă cu dosarul privind înregistrarea din ședința DNA care a apărut în presă? Ați identificat sursa scurgerii de informații, s-a schimbat ceva în modul de a face ședințele sau în DNA?
Laura Codruța Kovesi: Nu. Este un dosar în lucru, nu pot să furnizez informații suplimentare. Lucrăm la fel. Nu avem temeri, această situație se va lămuri.
AGERPRES: Ați susținut anterior că există presiuni mediatice făcute de oameni politici și de inculpați. Simțiți că s-au intensificat sau au scăzut? Afectează sau au afectat în vreun fel activitatea procurorilor? Sunt și altfel de presiuni, în afara celor exercitate prin intermediul declarațiilor?
Laura Codruța Kovesi: Da, există tot felul de presiuni. Am observat că în acest an ele sunt tot mai intense, sunt tot mai agresive. Nu există doar presiuni prin declarații, chiar și aceste încercări de modificare a legislației constituie presiuni și vedem consecințele unor proiecte care au apărut pe piață, care au determinat și rezultate în activitatea judiciară. Ele sunt și foarte agresive, suntem supuși unei campanii de, deja cred că termenul este folosit destul de des, de fake news. Zilnic sunt știri care nu sunt verificate, de foarte multe ori suntem puși în situația de a dezminți anumite informații care apar în spațiul public. Se scriu știri fără să fie cerut punctul de vedere, fără să fim întrebați. De foarte multe ori am constatat că aceste informații care au fost publicate se bazează pe aspecte nereale. Este foarte greu în fiecare zi, nu ai timpul fizic să răspunzi la toate aceste lucruri care apar. Dar, instituțional, noi am reacționat. Am sesizat Consiliul Superior al Magistraturii. Am sesizat Consiliul Național al Audiovizualului, am lămurit în răspunsurile noastre către jurnaliști toate aceste situații. Însă pot să vă spun că nu, colegii din DNA nu sunt intimidați. Noi suntem obișnuiți cu această campanie. Sesizăm, desigur, că ea este mult mai intensificată în ultima perioadă și este mult mai agresivă, de foarte multe ori s-a depășit cadrul profesional și au fost atacuri la persoana unor procurori sau la viața lor privată, însă noi o să continuăm să ne facem treaba. Acesta este un semnal că noi suntem pe drumul cel bun și că atingem zone în care poate nu s-a ajuns sau poate în care unii se așteapă să nu ajungem. Indiferent de poziția pe care o ocupă anumite persoane, indiferent de funcția pe care o are, indiferent de averea pe care o are noi o să continuăm să ne facem investigațiile la fel de profesionist ca și până acum. Întotdeauna am susținut că doar oamenii curajoși și profesioniști sunt în DNA.
AGERPRES: În cei 15 ani de la înființarea instituției, cum ați încadra și cum le-ați cataloga din punct de vedere al intensificării?
Laura Codruța Kovesi: Cred că în ultimul an, sau cel puțin din luna ianuarie și până acum, atacurile sunt mult mai numeroase, mult mai agresive, cred că nu am mai simțit un așa nivel nici când eram procuror general. Sunt atacuri care, deja v-am spus, în unele situații depășesc sfera profesională. Nu este atacată doar instituția, sunt atacați și oamenii din instituție.
AGERPRES: Există percepția că DNA a scăzut intensitatea acțiunilor. Este justificată?
Laura Codruța Kovesi: Dacă ne uităm la datele statistice, nu. Aproximativ același număr de rechizitorii am făcut, de la începutul anului și până acum sunt peste 209 rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, peste 590 de persoane au fost trimise în judecată. Noi continuăm să ne facem treaba la fel ca și până acum. Sigur, probabil anumite dosare au ieșit după o durată de investigare mai mare, pentru că a trebuit să ne readaptăm toate resursele materiale și umane la dispozițiile legislative apărute ca urmare a publicării unor decizii ale Curții Constituționale. Noi am avertizat încă din acel moment, cel puțin de anul trecut, că ritmul de soluționare a unor dosare va fi altul, tocmai pentru că trebuie să reconfigurăm această schemă de personal și modul în care folosim resursele.
AGERPRES: Care este numărul de dosare, în prezent, aflat pe rolul DNA?
Laura Codruța Kovesi: Sunt peste 6.300 de dosare în lucru la DNA, în acest moment. Dintre acestea, peste 2.400 de dosare au fost înregistrate doar de la începutul anului, media de dosare pe procuror este undeva între 70 și 80 de dosare. Sunt procurori care au chiar și 90 de dosare în lucru în același timp în care trebuie să efectueze anchetă în mod direct pentru că, spre deosebire de alte structuri de parchet, la DNA procurorii trebuie să facă efectiv ancheta. Din această perspectivă, noi, încă de anul trecut am solicitat Ministerului Justiției suplimentarea schemei de personal și procuror, și polițist și grefier. Am fost sprijiniți și am primit un număr de polițiști în plus. I-am redirecționat către Serviciul Tehnic și către activitățile de punere în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică, dar sunt mai multe reveniri pe care le-am făcut la Ministerul Justiției, chiar și în luna august, cu privire la necesitățile pe care noi le avem din punct de vedere al resurselor umane. Tot timpul noi revenim la aceste solicitări și ne adresăm persoanelor care au în competență a sprijini această activitate privind resursele umane la DNA.
AGERPRES: Ați primit?
Laura Codruța Kovesi: Până în aceste moment, nu. Dar, sunt convinsă că se analizează propunerea mea.
AGERPRES: Recent a fost declanșată o anchetă la CNAS. Există vreun dosar în care este implicat vreun ministru? Aveți dosare noi în care sunt suspiciuni asupra unor persoane cu funcții importante în stat? Miniștri?
Laura Codruța Kovesi: Dosare care sunt de competența DNA. Respectiv fapte de corupție la nivel înalt și mediu.
AGERPRES: Dar miniștri?
Laura Codruța Kovesi: Nu pot să vă răspund la această întrebare.
AGERPRES: Care este numărul de achitări? S-a făcut o evaluare a persoanelor care au primit decizii de achitare dar au stat în arest preventiv? S-au constatat greșeli ale procurorilor? Au fost acuzații ale inculpaților că au fost dosare la comandă sau politice, motiv pentru care se și propune răspunderea magistraților.
Laura Codruța Kovesi: Dacă ne referim la achitări, pot să vă spun că anul acesta, haideți să luăm primul semestru, pentru că noi așa facem analizele, la 6 luni de zile. Deci, din cele 67 de persoane care au fost achitate (…) 50 dintre ele au fost condamnate în primă instanță la pedepse între 1 an și 5 ani, după care s-a pronunțat o soluție de achitare. Noi, în toate aceste situații, analizăm care au fost motivele care au dus la achitare. Sunt situații în care achitările s-au pronunțat din cauza dezincriminării unor fapte, din cauza interpretării diferite a unor decizii CCR. Într-un număr considerabil de dosare soluția de achitare a venit după 10 ani, după 8 ani, după 9 ani. Anul acesta avem situații în care am primit soluții de achitare în dosare făcute în 2006, 2007, 2008 adică în urmă cu foarte mulți ani. Probabil și probatoriul sau, mă rog, lucrurile din dosare s-au schimbat. Ce este importat, la finalul fiecărui an noi analizăm cauzele care au dus la achitări și stabilim dacă procurorii au greșit sau nu au greșit. În ceea ce privește aceste acuzații total nefondate, că facem dosare politice, revin și arăt că nu este adevărat acest lucru, am mai spus-o și am să o mai spun, dosarele noastre se bazează pe probe solide. Procentul de achitări în ultimii ani la DNA a fost constat în jur de 10%, deci 90% din dosarele noastre obțin hotărâri de condamnare.
AGERPRES: Faceți o analiză a dosarelor care au achitări?
Laura Codruța Kovesi: Da. Facem în toate soluțiile, indiferent că se pronunță condamnare sau achitare noi ne analizăm în fiecare ședință. Avem în fiecare săptămână o ședință cu procurorii care participă la judecarea cauzelor și în care analizăm aceste soluții. În primul rând pentru a vedea unde am greșit, dacă sunt soluții de achitare, și apoi pentru a vedea care este practica instanțelor de judecată. Pentru noi, așa cum am mai spus și anterior, practica Înaltei Curți de Casație și Justiție este reperul de jurisprudență după care ne reorientăm activitatea. Este foarte important să vedem pe anumite analogii, pe anumite probleme de procedură cum se pronunță judecătorii pentru a avea o practică unitară în interiorul DNA. Și mai este un lucru foarte important. Toate aceste analize se trimit și la CSM, au fost trimise și procurorului general, sunt trimise și ministrului Justiției, atunci când facem Raportul de activitate. Nu este o analiză care rămâne în interiorul DNA. Ea este externalizată, este trimisă instituțiilor cărora noi prin lege avem obligația să le trimitem rezultatele statistice. În acele rapoarte de activitate, de fiecare dată se găsesc și aceste date referitoare la situația achitărilor sau a condamnărilor.
AGERPRES: Cum vedeți propunerea privind răspunderea magistraților?
Laura Codruța Kovesi: Există în acest moment o procedură prevăzută în lege potrivit căreia magistrații răspund atunci când sunt erori judiciare, răspund dacă și-au exercitat atribuțiile cu gravă neglijență sau cu rea credință. Noi am criticat această propunere neavând forma finală a proiectului de lege pentru că este o procedură în care nu avem criterii clare. Deci, procurorii și judecătorii, magistrații, răspund pentru activitatea lor. Avem o procedură prevăzută în lege. Nu știm. Această procedură nu a fost eficientă? Nu s-a aplicat? Noi nu avem o analiză să știm ce a determinat o schimbare. Dar noul proiect nu prevede în ce condiții răspunzi. Or, este important de stabilit în ce condiții ca procuror sau judecător răspunzi. Vă dau un exemplu. Poți să trimiți în judecată o persoană care a săvârșit o faptă penală, să apară o decizie a Curții Constituționale care să spună că acel text de lege este neconstituțional, persoana trimisă în judecată să invoce această decizie și să obțină o soluție de achitare. Au fost situații, dacă nu mă înșel referitor la infracțiunea de stopaj la sursă, când s-a dezincrimiat fapta ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale. Mă întreb, într-un astfel de caz procurorul trebuie să răspundă cu averea lui pentru că a făcut acea trimitere în judecată când legea era în vigoare? Există și o răspundere a celor care fac astfel de legi care ulterior sunt declarate neconstituționale? Este judecătorul pasibil să răspundă cu averea lui personală atunci când aplică o dispoziție care este în vigoare și despre care nu are cum să prevadă că va fi declarată neconstituțională. Noi nu am negat niciodată și cred că nimeni din interiorul sistemului judiciar nu a spus că pentru activitatea noastră nu trebuie să fim responsabili. Sigur, în funcție de erorile care se comit sau de modul în care îți exerciți activitatea — cu rea credință sau cu gravă neglijență, așa cum este acum reglementat. Dar, o formă de răspundere trebuie să aibă criterii clare și o procedură clară. Noi acest lucru am criticat.
AGERPRES: Ați refuzat în repetate rânduri să vă prezentați la Comisia parlamentară de anchetă pentru alegerile din 2009. Ați trimis în schimb adrese. Ați luat în calcul vreo clipă să dați curs solicitărilor? De ce refuzați?
Laura Codruța Kovesi: Pentru că respect legea și respect Constituția. Și ca procuror general am fost chemată în Parlament, în 2007, la momentul respectiv la fel am procedat. Ca și acum am trimis și o solicitare CSM. Nu am făcut decât să respect legea în vigoare. Mai mult decât atât, am răspuns la toate adresele care mi-au fost trimise de această comisie.
AGERPRES: Președintele Comisiei de anchetă pentru alegerile din 2009 a explicat că în urma elaborării raportului s-a propus o inițiativă legislativă prin care persoanele care dețin funcții publice și nu se prezintă la audierile unei comisii de anchetă din Parlament să-și piardă funcția și să nu mai aibă voie să exercite o funcție publică timp de trei ani.
Laura Codruța Kovesi: Nu comentez. O să-mi exprim punctul de vedere pe proiectele de lege atunci când ele vor fi publicate și dacă au legătură cu activitatea noastră. Nu comentez în acest moment.
AGERPRES: Sunt două decizii de reluare a judecății dosarelor președinților Camerei Deputaților și Senatului. Ar putea urma și dosarele lui Gabriel Oprea, Dan Șova, Sebastian Ghiță, după pensionarea unui judecător. Cum vedeți aceste hotărâri? Vă afectează activitatea?
Laura Codruța Kovesi: Este decizia judecătorilor ce se întâmplă în aceste dosare și nu pot să comentez.
AGERPRES: Există risc de prescriere?
Laura Codruța Kovesi: Nu pot să comentez dosarele aflate pe rolul instanțelor.
AGERPRES: Ce faceți în cazul denunțătorilor care ulterior își schimbă declarațiile și susțin că au fost obligați să facă denunțuri mincinoase? Recent, fostul ministru Darius Vâlcov a spus că a fost înșelat în cazul înțelegerii privind acordul de recunoaștere a faptelor.
Laura Codruța Kovesi: Nu comentez cazuri particulare. Pot doar să spun că inculpații, când sunt audiați, sunt audiați în prezența apărătorilor pe care îi au. Că este un avocat sau mai mulți avocați, de fiecare dată declarațiile se iau în prezența avocaților. Codul de procedură penală prevede chiar și o garanție în plus și anume că aceste audieri se filmează. Acordul de recunoaștere a vinovăției nu este un act pe care îl face procurorul singur. Este un act pe care procurorul îl face ca urmare a faptului că inculpatul recunoaștere faptele și cere să se încheie un acord de recunoaștere a vinovăției. Practic, este o discuție între cei doi. De fiecare dată, acest lucru are loc în cadrul procedural și în prezența apărătorilor.
AGERPRES: Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a spus despre perchezițiile DNA de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul că a fost o acțiune exagerată, o disproporție între forțele folosite de anchetatori și obiectul cercetării. Cum răspundeți?
Laura Codruța Kovesi: Nu comentez afirmațiile oamenilor politici.
AGERPRES: Din declarațiile președintelui Klaus Iohannis reiese că aveți susținerea sa. Care este relația cu premierul Tudose?
Laura Codruța Kovesi: Totdeauna, cu premierul am avut o relație instituțională. Atunci când a fost cazul să interacționăm. Cu actualul premier nu am vorbit niciodată, nu m-am întâlnit niciodată.
AGERPRES: Vă reproșați ceva în legatură cu relațiile instituționale, cu serviciile de informații sau cu oamenii politici? Dar cu privire la eficiența DNA?
Laura Codruța Kovesi: Nu am ce să-mi reproșez. DNA a fost corect în relațiile interinstituționale, iar în ceea ce privește eficiența DNA cred că rezultatele statistice din ultimii ani ne arată că Direcția a investigat fapte de corupție la nivel înalt. Cel puțin din punct de vedere statistic, în ultimii 3-4 ani sunt rezultatele cele mai bune de când s-a înființat instituția. Da, sunt probabil lucruri în interiorul instituției pe care noi ni le putem reproșa sau de care putem să nu fim mulțumiți, dar nu cred că există în România instituții fără probleme. Important este, atunci când apare o problemă, cum te raportezi la ea și cum o rezolvi. Și în astfel de situații, cred că atunci când au apărut probleme în DNA, noi am reacționat și le-am rezolvat.
AGERPRES: Cum vedeți întâlnirile ministrului Justiției cu ambasadorul SUA și cel al Marii Britanii? Ați avut întâlniri cu ambasadori în ultima perioadă? Ați primit semnale de la partenerii străini despre schimbările din Justiție?
Laura Codruța Kovesi: Nu pot să comentez astfel de întâlniri. În ceea ce mă privește, avem întâlniri cu reprezentanți ai ambasadelor, avem întâlniri cu ambasadori. Chiar mâine o să avem semnarea unui protocol cu o instituție anticorupție din Ucraina. Deci, în relațiile pe care noi le avem în mod frecvent discutăm cu ambasadele, discutăm cu ambasadorii pe chestiuni care ne vizează activitatea. Nu pot să comentez ce fac alte instituții. Cu privire la aceste modificări, care au fost propuse în ultima perioadă de timp, singurele reacții au fost cele publice, când am citit comunicatele de presă date de diferite ambasade.
AGERPRES: De la preluarea mandatului în fruntea DNA și până în prezent, care a fost cel mai greu moment?
Laura Codruța Kovesi: Am să vi-l zic când am să-mi termin mandatul la DNA.
AGERPRES: Ați luat în calcul, în urma ultimelor evoluții, să demisionați din fruntea DNA?
Laura Codruța Kovesi: Nu, în niciun caz. O să ne continuăm treaba. Împreună cu echipa cu care sunt o să ne continuăm treaba la fel ca și până acum.
AGERPRES: Vă vedeți făcând altceva decât DNA? Ați mai rămâne în sistem sau vă doriți să evoluați din punct de vedere al carierei în alt domeniu?
Laura Codruța Kovesi: Aș putea să devin mamă, nu?
AGERPRES/
